”Las esfinges” - ”Sfincşii” de Sorin Bălășcău. Traducción/ Traducere © Elisabeta Boțan.

Las esfinges

Miran calladas y solitarias,

Las gigantes que vigilan el mundo desde hace miles de años.

Miran inamovibles y parecen pensar

En dejar algún legado o permanecer solemnes  y enigmáticas.

El tiempo tampoco se molesta en pedirles cuentas,

Sino que las fortalece para el largo y penoso camino

Pues no son más que viejas excéntricas de una tierra hace tiempo caída

Ellas son eternas que para eso nacieron.

Contactar con la traductora  Elisabeta Boțan

Sorin  Bălășcău

Sfincşii

Privesc în zări tăcuți și însingurați,

Giganții ce străjuiesc de mii de ani lumea. 

Privesc neclintiți și parcă se gândesc

Să lase un testament sau să rămână enigmatici și solemni.

Nici timpul nu se ostenește a-i lua la rost,

Ci îi călește pentru drumul lung și anevoios.

Căci nu sunt doară vechi excentrici ai unui tărâm de mult apus

Ei sunt eterni căci de aceea au fost născuți.